Cimbrul (Thymus vulgaris), cunoscut și sub denumirea de cimbru de grădină, este una dintre cele mai populare plante aromatice din lume. Originar din regiunile calde ale Mediteranei, este apreciat pentru aroma intensă, ușor picantă, și pentru proprietățile sale terapeutice. Planta are un port mic, cu tulpini subțiri și lemnoase, frunze mici, alungite, și flori delicate, care atrag albinele și alte insecte benefice. Este adesea cultivat atât în scop culinar, cât și ornamental sau medicinal.
Cimbrul preferă solurile ușoare, bine drenate, cu un pH ușor alcalin, și locurile însorite, fiind o plantă care iubește căldura. Se poate cultiva ușor din semințe, butași sau prin divizarea tufei. Este recomandată plantarea în ghivece sau în grădini de ierburi aromatice, unde să beneficieze de soare cel puțin 6 ore pe zi. Udarea se face moderat, deoarece excesul de apă poate duce la putrezirea rădăcinilor. Cimbrul este o plantă rezistentă la secetă și nu necesită fertilizare frecventă.
Pentru întreținere, se recomandă tunderea periodică, mai ales după înflorire, pentru a stimula ramificarea și a menține un aspect compact. Iarna, în zonele cu climat mai rece, planta poate fi protejată cu un strat de mulci sau mutată în ghivece la adăpost. În cazul cultivării în interior, este importantă asigurarea unei bune aerisiri și a expunerii la lumină naturală cât mai mult timp pe zi.
În bucătărie, cimbrul este extrem de versatil. Frunzele proaspete sau uscate se folosesc pentru a da savoare supelor, ciorbelor, tocănițelor, preparatelor din carne, pește sau legume. Este un ingredient de bază în multe amestecuri de condimente, precum bouquet garni sau Herbes de Provence. Aroma sa robustă se potrivește deosebit de bine cu usturoiul, rozmarinul și dafinul, fiind ideal pentru marinarea cărnurilor sau prepararea sosurilor rustice.